Ploua...
Ploua... si picaturile reci imi racoresc sufletul arzand.
Pielea imi este uda si imi amintesc de lacrimile care odinioara se revarsau usor pe trupu-mi secatuit de sentimentul infernal al pierderii.
Sihastru in mijlocul ploii imi resuscitez amintiri frumoase care sa imi fure un zambet din coltul gurii.Se aud pasi in ploaie si o vioara in surdina imi canta ceresc o noua melodie.Se incovoaie inima in jurul notelor si ma strange ritmul usor...prea usor.
Zambesc stupid.
Nu stiu de ce,probabil o amintire din ploaie ma face sa cred pentru o clipa in zambet.
L-a furat si a plecat.
Am ramas cu paralizia stupida a formei rasului.
Uit ca zambetul apare doar in doi.
Mai multa ploaie pentru mai multe amintiri ce-aduc un zambet...fals.
Impresionant ar trebuii sa treci la o latura mai profesionista a blogului...sa iesi din cutia asta de chibrituri.
RăspundețiȘtergereAm inteles ca e vorba despre design.O sa incerc in viitorul apropiat sa schimb si designul.Desigur timpul e asa cum e...dar multumesc de sfat nicu!
RăspundețiȘtergere